Halfa

0

Posted in ,


Fugea, insa din timp in timp se mai intorcea ca sa vada daca mai este urmarit. Se pare ca a ramas singur, toata haita i-a pierdut urma.

In mod normal v-ati gandi la o haita de lupi sau la niste animale salbatice si periculoase. Insa, tin sa va contrazic, nu ma refer nici la animale salbatice, ci la o haita de demoni si fantasme.

Se gandea sa fuga inspre sat, dar dupa aceea a realizat ca si acolo era vanat. De ce? Pentru ca era un renegat al ambelor lumi, era pe jumatate uman si pe jumatate demon. O latura si asa greu de inteles, cea umana, asociata cu una care nu avea nicio conotatie in perceperea oamenilor normali. Urat de rasa umana pentru ca era pe jumatate demon si detestat in lumea bestiilor pentru latura sa mai slaba, acesta era un femomen exotic si excentric al evolutiei timpului, acest lucru conferindu-i o latura rafinata.

Un zgomot mic s-a auzit din tufisurile de langa el.

“-Cine e acolo?”

“-Nu ma omori! Sunt doar…eu.”

Zicand asta iesi o fata firava si frumoasa. Speriata, aceasta s-a apropiat de Halfa si fara sa vrea a intalnit privirea sa neagra. A ramas pierduta si confuza cand a vazut profunzimea durerii sale, caci ochii sai spuneau mai mult decat toate cuvintele care puteau fi zise si fara sa vrea, parca impinsa de la spate, l-a sarutat.

“-Ce? Ce ai? Ai inebunit? Te pot ucide oricand!”

“-Nu ai sa ma ucizi, nu esti rau…”

“-Dar…”

“-Taci.”

Il lua de mana si il saruta din nou.

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………....

Erau foarte apropiati. Fiecare mangaiere a ei ii provoca o placere sadica, stia ca totul e gresit si totusi nu putea sa se opreasca, nu voia sa plece, tot ce isi dorea era sa ramana cu ea. O miscare ducea spre alta, se completau reciproc, nici nu aveau nevoie sa comunice ca sa stie ce vrea celalalt.

El, a inceput sa muste perna si sa zgarie podeaua cu unghiile, instinctele sale animalice impreuna cu aura demonica il faceau sa-si piarda controlul.

Atmosfera s-a detensionat, asta poate pentru ca totul se terminase. Ridicandu-se a vrut sa se apropie de ea, dar atunci o sabie i-a strapuns pieptul. Fata s-a ridicat, s-a curatat de sange si s-a imbracat intr-o roba superba. Apoi si-a intors capul si cu zambetul pe buze i-a zis:

“-Acum poti sa mori.”

Acea imagine a ei a fost tot ce i-a ramas si, zambind, a cazut bucuros ca totul s-a terminat. Totul…

Comments (0)

Trimiteți un comentariu